Giorocuta

Introducere

Satul Giorocuta este un sat destul de liniștit, având un număr mediu de locuitori aprox 600 - 700 loc. Exista numeroase familii de etnie rromă și doar o familie de etnie maghiară. Păstrează obiceiuri și tradiții doar în anumite cazuri (înmormantari sau anumite sărbători mai importante). Este o comunitate unită,cu o viață specifică mediului rural. Activitățile principale sunt cele agricole și de creștere a animalelor.

Localizarea geografică

Este localizat in sudul județului SM in comuna Supur, fiind și foarte aproape de limita cu județul Sălaj. Face parte din zona colinara a dealurilor Crasnei și se afla la aproximativ 50 km distanta de Satu Mare.

Scurt istoric al zonei

Este împărțită în două părți: șes și deal.Cel mai înalt deal din Giorocuta este denumit Blidaru după numele haiducului Vasile Blidaru care s-a ascuns acolo mult timp, dar în final a fost trădat de o femeie și prins de comuniști. Străzile sunt denumite după anumite criterii de exemplu strada Castelului denumita după castelul unui baron numit Mattenklait Janos Egon care s-a stabilit pe unul din dealuri construindu-și un castel înconjurat de grădini și livezi in perioada comunismului, iar fete, care știau să grădinărească lucrau acolo.

Elemente culturale și tradiționale

Portul popular din zona este simplu, ii brodate manual, baticuri colorate, cămăși albe, pălării etc.

În trecut dacă cineva se spânzura nu avea voie să fie înmormântat în cimitir, ci trebuia dus undeva în afara acestuia

În serile de marți, femeile evitau să gătească, sau să lase geamulile deschise,deoarece exista credința că ar putea să apară,,duhuri/strigoi’’ sau puneau o farfurie in plus la masă pentru aceștia.

De Sânziene oamenii își făceau coronițe din flori, iar coronița care cădea prima de pe casă era considerat că acea persoană va deceda prima.

În prezent la tăierea porcului se ține pomana porcului, de Paște se vopsesc ouăle și se merge la înviere cu bucatele preparate.

Dacă cineva moare în afara satului, când este adus pentru înmormântare este obligatoriu să se bată clopotul bisericii, de asemenea și când acesta este dus la groapă.

Dacă se anunță vreme cu ploi sau grindină se bate clopotul pentru împrăștierea norilor.

De Crăciun se merge cu Viflaimul, Capra sau Steaua, iar de revelion cu Plugușorul sau Sorcova.

Vara, în timpul sărbătorilor Ilie, Pălie și Foca nu ai voie să lucrezi deloc, deoarece se cunoaște din generații că poate să se aprindă fânul sau grajdul.